Raport CE: Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România

Comisia Europeană a avertizat, luni – în primul raport anticorupţie pentru toate statele membre ale uniunii -, că în România  corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă, deși  s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt.

În document se arată că „în România, atât corupţia la scară mică, cât şi corupţia politică continuă să fie o problemă semnificativă.”
Comisia recunoaște și unele progrese dar nu se arată pe deplin mulțumită: ”Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte urmărirea penală a cazurilor de corupţie, voinţa politică de a aborda problema corupţiei şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă”.

Bruxellesul cere țării noastre „să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice”.

Comisia vrea că Bucureștii să adopte coduri de conduită cuprinzătoare pentru aleșii în funcţii publice adăugând că se impun ”sancţiuni eficace pentru a descuraja actele de corupţie”.

CE cere României și întărirea ”mecanismelor de prevenire şi control cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice, inclusiv în întreprinderile deţinute sau controlate de stat”.

Comisia se lansează apoi în critici la adresa Parlamentului: ”Cadrul juridic a fost în mare măsură instituit, inclusiv o serie de măsuri recente adoptate în vederea unei reforme a Codului penal și a Codului de procedură penală, care urmează să intr e în vigoare la începutul anului 2014 . Aceste reforme vizează perfecționarea cadrului juridic, consolidarea autorităților de aplicare a legii și a instituțiilor anticorupțieși asigurarea unei eficiențe sporiteși a unor practici coerente în sistemul judic iar atunci când este vorba de tratarea unor cazuri de corupție la nivel înalt. Cu toate acestea, câteva dintre inițiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013 care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție și al dispozițiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la îndoială stabilitatea legislației actuale și angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupție. Modificările legislative menționate anterior au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională a României în ianuarie 2014 . Rămân încă alte provocări considerabile, inclusiv privind punerea în aplicare a noilor coduri. Instabilitatea acestor acte legislative și mai multe probleme juridice identificate de profesioniștii din domeniu, care ar putea necesita modificări ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare înainte de intrarea lor în vigoare creează dificultăți suplimentare.”

Bruxellesul nu face economie în privința laudelor la adresa DNA, DGA, ANI: ” România a instituit un ca dru anticorupție instituțional cuprinzător. Direcția Națională Anticorupție (DNA), un parchet specializat, este însărcinată cu anchetarea cazurilor de corupție la nivel înalt. DNA a înregistrat rezultate solide în ceea ce privește anchetarea cu imparțialit ate a acuzațiilor de corupție la nivel înalt. Anchetele desfășurate cu succes în ultimul deceniu au scos la iveală practici de corupție care implicau înalți politicieni și funcționari publici, membri ai sistemului judiciar, funcționari responsabili cu aplicarea legii, precum și persoane dintr – o gamă largă de sectoare: transporturile, infrastructura, sănătatea, industriile extractive, sectorul energetic, agricultura, sportul etc. Multă vreme, sistemul judiciar a fost mai puțin eficient în combaterea corupției la nivel înalt. În ultimii ani s – a observat o schimbare; Înalta Curte de Casație și Justiție, în special, a instituit un exemplu printr – o eficiență din ce în ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de corupție. Serviciul cunoscut sub numele de Direcția Generală Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este o structură polițienească specializată responsabilă în principal de anchetarea cazurilor de corupție din cadrul poliției, activitatea sa acoperind, de asemenea, alte sectoare. Agenția Națională de Integritate (ANI) verifică conflictele de interese, situațiile de incompatibilitate și averile personale ale funcționarilor publici. De la crearea sa în 2008 , ANI a obținut în general rezultate bune. În ultimii cinci ani, rata de confirmare a deciziilor ANI în situațiile de incompatibilitate, precum și  a deciziilor administrative în situațiile de conflict de interese, a depășit 80 %. În urma deciziilor ANI, au fost confiscate, pe baza unor hotărâri judecătorești definitive, averi personale nejustificate în valoare de peste 1 milion EUR. Totuși, acțiunile ulterioare deciziilor ANI s – au confruntat, de – a lungul timpului, cu dificultăți semnificative . Voința politică de a susține independența, stabilitatea și capacitatea instituțiilor anticorupție și a sistemului judiciar nu a fost constantă de – a lungul timpului.”

Comisia Europeană are și alte două mari supărări, lobby-ul și presa:
”Lobby – ul nu este reglementat în România. Nu există nicio obligație de înregistra reși nicio obligație a funcționarilor publici de a declara contactele pe care le au cu membrii grupurilor de lobby. Autoritățile române considerau că o astfel de legislație nouă nu este necesară, deoarece riscurile legate de lobby sunt deja acoperite de normele existente privind conflictele de interese și situațiile de incompatibilitate, aplicabile funcționarilor publici. Un proiect de lege de reglementare a lobby – ului se discută în prezent în Camera Deputaților. În 2010 a fost instituită o Asociație Român ă de Lobby, având drept obiectiv o mai intensă promovare a activităților de lobby și, eventual, asigurarea unei autoreglementări. Totuși, impactul său a fost limitat până în prezent.

Informarea obiectivă s-a deteriorat în ultimii ani și jurnalismul este „adesea influențat de interesele specifice și de afilierile politice ale proprietarilor unor societăți de media” , incluzând uneori intimidarea magistraților sau a unor persoane implicate în combaterea corupției. Limitările libertății presei au redus și mai mult accesul la informații la nivelul întregii țări. Această situație este agravată de faptul că România are cea mai scăzută rată de acoperire a internetului din UE.”

DNA revine în detaliu în documentul comunitar: ”Realizările DNA în cazurile de corupție la înalt nivel. De la 1 ianuarie 2006 până în octombrie 2012 , DNA a adus în fața justiției 4738 de inculpați, dintre care 2 101 dețineau poziții importante. În ultimii șapte ani, rata de confirmare a inculpărilor DNA prin intermediul unor hotărâri judecătorești definitive a atins 90,25 %. În acest interval, 1496 de inculpați au fost condamnați prin hotărâri judecătorești definitive, dintre care aproape jumătate dețineau funcții politice (inclusiv un fost prim – ministru, un ministru, 8 parlamentari, un secretar de stat, 26 de primari, vice-primari și prefecți, 50 de directori de companii de stat și instituții publice, 60 de funcționari din cadrul autorităților de control). În perioada 1 ianuarie – 15 noiembrie 2013 , tendința s-a menținut: 823 de inculpați au fost aduși în fața justiției și s-au pronunțat 179 de hotărâri judecătorești definitive împotriva a 857 de inculpați. În ultimii doi ani, numărul de cauze soluționate printr-o hotărâre judecătorească a crescut considerabil. Numărul de condamnări definitive pronunțate în primele trei trimestre ale anului 2012 a fost aproape dublu față de numărul din anul precedent și de patru ori mai mare decât rata condamnărilor din urmă cu șapte ani. În 2011 , peste 230 de ofițeri ai poliției de frontieră și ofițeri vamali din șase puncte de trecere a frontierei au fost urmăriți în justiție pentru luare de mită și participare la un grup infracțional organizat, în special în legătură cu contrabanda cu țigări. Printre cazurile DNA cele mai importante, ar trebui menționate două cazuri ale unui fost prim – ministru care a executat o pedeapsă cu închisoarea pe baza unor acuzații de finanțare ilegală a campaniei sale electorale prezidențiale și care în prezent execută, de asemenea, o pedeapsă cu închisoarea pentru o altă condamnare pe baza unor acuzații de corupție.”

CE se salută implicarea DNA în cazul valiza: ” Alte cazuri importante ale DNA acopereau întregul spectru politic: un fost primar din Cluj trimis în judecată pentru luare de mită în schimbul obținerii unor contracte publice, care a fost anchetat în stare de arest preventiv în perioada în care era un membru influent al partidului aflat la putere; un ministru aflat în funcție la acea dată (în prezent fost ministru) condamnat în primă instanță pentru abuz în serviciu pentru presupuse fapte săvârșite în perioada în care ocupa o altă funcție; un parlamentar condamnat la închisoare în două cauze de corupție în urma unor hotărâri judecătorești definitive (complicitate la abuz în serviciu în legătură cu schimburi ilegale de proprietate, implicând terenuri care aparțineau Ministerului Apărării și mită, implicând jucătorii unui club de fotbal). ”

Legislativul de la București nu este văzut cu ochi buni la Bruxelles: ”Parlamentul a dat dovadă de o lipsă de consecvență în luarea deciziilor referitoare la probleme de integritate, inclusiv în ceea ce privește acțiunile ulterioare deciziilor ANI în situații de conflicte de interese și de incompatibilitate. Odată definitive, aceste decizii ar trebui să ducă la încetarea mandatului respectivului funcționar ales. Totuși, de la mijlocul anului 2012 , sistemul judiciar a trebuit să sesizeze de două ori Curtea Constituțională în urma refuzului Parlamentului de a pune capăt mandatelor ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive privind incompatibilitatea unor parlamentari. Cel mai recent caz datează din toamna anului 2013 și se referă la decizia ANI privind incompatibilitatea unui senator care a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție și pe care Senatul nu a aplicat-o. Prin urmare, Curtea Constituțională a trebuit să intervină încă o dată, printr-o hotărâre privind conflictul constituțional dintre puterea legislativă și cea judiciară . De atunci, Senatul nu a acționat în acest sens. Refuzul Parlamentului de a executa unele dintre deciziile definitive ale ANI a afectat credibilitatea angajamentului său de a combate corupția. De asemenea, funcționarii aleș i au subminat în mod frecvent și grav stabilitatea instituțională a ANI prin intermediul unor propuneri legislative. Recent, au avut loc dezbateri publice ample privind posibila modificare a legislației privind incompatibilitatea aplicabilă funcționarilor locali aleși. Acestea se refereau în special la interdicția de a face parte din consiliile de supraveghere ale întreprinderilor locale publice sau controlate de stat și din asociațiile de dezvoltare intercomunitară care sunt responsabile cu contractarea unor servicii de utilități publice pentru câte va primării. Problema a ajuns să facă obiectul dezbaterilor atunci când ANI a constatat mai multe încălcări ale acestor dispoziții juridice. Normele în materie de incompatibilitate referitoare la consiliile întreprinderilor publice sau controlate de stat sunt elemente importante care abordează riscurile potențiale în materie de corupție și de conflict de interese în cadrul achizițiilor publice și al supravegherii contractelor publice și la interfața cu finanțarea partidelor politice sau a campaniilor electo rale. În plus, deciziile de ridicare a imunității adoptate de Parlament au fost, până în prezent, imprevizibile. Parlamentarii nu beneficiază de imunitate față de anchetele penale, deși ei se bucură de imunitate în ceea ce privește arestul preventiv și percheziția. Totuși, parlamentarii care sunt sau au fost miniștri se bucură de imunitate pentru infracțiunile comise în legătură cu îndatoririle lor ministeriale  ș i, în astfel de cazuri, pot apărea dificultăți deosebite. Procedurile de ridicare a imunității nu obligă Parlamentul să își motiveze deciziile. În trei cazuri recente din 2012 și 2013 , Camera Deputaților a votat împotriva ridicării imunității unor foști miniștri implicați în anchete penale pe baza unor acuzații de corupție, infracțiuni economice și fraudă electorală. În ianuarie 2013 , Parlamentul a adoptat modificări ale statutului membrilor săi. Totuși, deoarece au fost contestate înaintea Curții Constituționale, aceste dispoziții au intrat în vigoare abia în 2014 . Între 2007 și mijlocul anului 2012 , DNA, prin intermediul Procurorului General, a înaintat 7 cereri către Parlament pentru ridicarea imunității unor membri ai Parlamentului în veder ea unor anchete și 5 cereri în acest sens Președintelui României privind anchetarea unor miniștri sau foști miniștri. Parlamentul a probat 5 din aceste 7 cereri și le-a respins pe celelalte, în timp ce Președintele a aprobat toate cererile. Într-un alt caz referitor la un parlamentar ( și fost ministru), extinderea anchetei penale la alte infracțiuni a fost respinsă de Parlament. În ceea ce privește percheziția, Parlamentul a respins o cerere împotriva unui parlamentar ( și fost ministru). Începând cu 2007 și până la mijlocul anului 2013 , au existat trei cereri de arestare preventivă a unor parlamentari: într-un caz, cererea a fost respinsă, iar în două cazuri, a fost acceptată. Deși unele dintre noile dispoziții propuse sunt binevenite, în special în ceea ce privește executarea hotărârilor definitive pronunțate în situațiile de in compatibilitate, eficacitatea lor va trebui evaluată în timp . La începutul lunii decembrie a anului 2013 , Parlamentul a adoptat un număr de modificări ale Codului penal care, printre altele, excludeau parlamentarii, președintele și profesiile liberale din domeniul de aplicare al definiției funcționarilor publici. Astfel, aceste categorii nu mai puteau fi trimise în judecată pentru infracțiuni de corupție în sectorul public. În plus, au fost adoptate câteva modificări care restrângeau în mod considerabil d omeniul de aplicare al dispozițiilor dreptului penal referitoare la conflictele de interese. Aceste modificări recente provoacă preocupări grave în ceea ce privește nivelul de integritate și standardele anticorupție aplicabile funcționarilor aleși. În ianuarie 2014 , Curtea Constituțională  a considerat că toate aceste modificări sunt neconstituționale.”

Este primul raport anticorupţie care analizează situaţia din fiecare stat membru alcătuit de Comisia Europeană.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.